Alberobello și căsuțele Trulli din orășelul turistic din Italia – provincia Bari, regiunea Apulia se încadrează foarte bine în categoria “a fost o dată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti…”! Iar întrebarea care se naște nu poate să vină decât așa. Cum să nu-ți dorești să ajungi să citești și tu povestea chiar de printre căsuțele Trulli? Le știți? Sunt din piatră și chirpici, fără nicio soluție de liant, vopsite în alb și gri, iar acoperișul lor este ascuțit ca un vârf de creion. Sau parcă se răsfață sfredelitor în soare. Sau se înalță iscoditor împotriva vântului.
Așa că iată-ne în Alberobello. În prima săptămână din toamna lui 2017. Cum a fost vremea? Soare și cald. În jur de 25 de grade.
Dacă mă gândesc la experiențele noastre din sudul Italiei (mă refer la Puglia și zona Basilicata) îmi dau seama că vizitarea acestui orășel ne-a generat un soi de peripeții de care nu am mai avut parte până acum.
Cum ne-am organizat vizita în Alberobello
Am plecat din Bari undeva în jur de ora 19 cu trenul. Trenurile sunt operate de o companie privată. Detalii găsești AICI. Biletul costă 5 euro de persoană și se cumpără de la un ghișeu de pe peron. Mai exact de la ultima linie. Tot de acolo de unde pleacă și trenul. Drumul este de aproape două ore și am ajuns în Alberobello când deja era întuneric.
Traseul pentru acest city break (BARI-MATERA-POLIGNANO a MARE-ALBEROBELLO-BARI) îl aveam bine stabilit din țară. Ne-am organizat temeinic (nu prea ne caracterizează dar a fost pentru prima dată când am ales ca într-un city break să rămânem peste noapte în localități diferite).
Adică ajungi în Alberobello sau în Matera doar că să te plimbi pe străduțe pentru o jumătate de zi? Nu ni s-a potrivit. Am considerat că nu prea se pliază pe ideea de vacanță autentică.
Așa că iată-ne având rezervare și în Alberobello, într-o locuință tradițională trullo, la nr. 46, AICI. Amenajată foarte drăguț, cu multe decorațiuni specifice, simți că pășești într-un basm. Mult diferit față de povestea în imagini spectaculoase din Matera sau doza de bine din Polignano a Mare.
Despre experiența Alberobello și căsuțele Trulli
În Alberobello am ajuns în jur de ora 21. La trullo trebuia să fim până la ora 22. Trenul nu a avut întârziere dar noi, de data aceasta, nu prea ne-am descurcat cu orientarea pe hartă. Ni s-a întâmplat pentru prima dată. Un traseu pe care îl parcurgi în mod normal în maxim 15 minute s-a prelungit până spre o oră și mai bine. Pierduți prin Alberobello? Nu chiar.
Străduța pe care trebuia să intrăm spre trullo –Via Colombo nu avea montat niciun indicator care să ne vină în ajutor. Noi bănuiam că pe acolo trebuie să mergem dar deja devenisem destul de presați de timp și nu voiam să riscăm să încercăm un traseu greșit.
Ajutorul a venit într-un târziu de la doi bătrânei care au trecut pe lângă noi, despre care am aflat că și ei erau cazați într-un trullo pe aceeași stradă ca și noi. Și-i doar primul NOROC. Urmează imediat și cel de-al doilea.
Alberobello chiar este basm
Ce n-am luat noi în calcul legat de organizare a fost că nu ne vom putea folosi telefoanele mobile. Niciunul dintre noi. Adică le aveam în buzunar, dar ce folos? Motivele nu le mai zic. Nu sunt prea multe. Unul singur. Ușor de bănuit.
Am ajuns la adresă. Nicio lumină și NIMENI. Doar un bilet în geam cu un număr de telefon. Număr de telefon? De unde sunăm?! Cum ce facem? Ne așezăm pe trotuar într-o așteptare în care fiecare vrea de la celălalt ideea salvatoare. Și parcă nu vine dinspre nicio parte. Voiam să cred că dacă ne-am descurcat prima dată o vom face și acum. Și așa a și fost.
De data asta, NOROCUL numărul doi a venit mai repede. De la un cuplu de italieni apropiați de vârsta noastră. Ne-am permis să-i oprim cât să le explicăm situația și i-am rugat să apeleze numărul de telefon al proprietății. Au fost foarte deschiși. S-a rezolvat în mai puțin de un minut. Aveam lăsată cheia de la trullo într-o altă casă a cărei ușă era deschisă. Pentru noi. Tare, așa-i?
Totul se termină cu bine cât se termină cu bine. Mai exact când primești după aproape trei săptămâni prin Poșta Română cartea de identitate pe care ai uitat-o în recepție când ai făcut check-out-ul în Alberobello. Și-ți dai seama după două zile, nici măcar când te-ai cazat în Bari (cu pașaportul), ci doar când ai ajuns pe aeroport în țară și îți verifici email-ul, pentru că îți funcționează din nou telefonul, iar un italian binevoitor îți scrie că vrea să ți-l înapoieze degrabă.
Alberobello și căsuțele Trulli într-o singură zi
Orășelul este mic, iar zona cu Trulli este compactă ceea ce o face ușor de vizitat.
Există două zone rezidențiale cu căsuțe Trulli autentice – zona Aia Picolla și zona Rione Monti.
Cel mai mare trullo din Alberobello se numește Trullo Sovrano.
Multe dintre căsuțe se pot și vizita, dar și mai multe încă sunt locuite de localnici. Cum este oare să locuiești permanent într-o astfel de locuință?
Orașul te primește pentru plimbări printre căsuțe, poze, magazine de suveniruri, espresso și gelato. Nu ai obiective pe care trebuie musai să le vizitezi.
Din 1996 Alberobello și căsuțele Trulli fac parte din patrimoniul UNESCO, iar în parcul Mini-Europe din Bruxelles (Belgia) orășelul este reprezentat printr-o machetă alături de alte locuri interesante pe care le poți vizita în Europa.
Pe unele acoperișuri (am pus poze mai jos) o să vezi desenate diverse semne. Semnificațiile sunt legate de familia din care provine cel care deține căsuța.
Dacă te gândești să ajungi în Alberobello, ia în calcul că pentru vizitarea orașului nu ai nevoie de mai mult de o jumătate de zi.
Iar eu când mă gândesc la Alberobello și căsuțele Trulli autentice îmi vine în minte și micuța grădină împrejmuită de lavandă înflorită și hamacul atârnat între doi măslini bătrâni pe care am găsit-o chiar pe strada noastră, și în care, bineînțeles, am rămas pentru o porție de relaxare.
Tu ai vizitat acest orășel? Cum l-ai găsit? Ești de acord că Alberobello și căsuțele Trulli chiar intră în categoria basm?
Recomandări de luat în vacanță:
#1 verifică din țară dacă ți-ai activat roamingul;
#2 nu pleca niciodată fără pașaport și act de identitate.
